Zi de zi, ne străduim să avem ce pune pe masă. Deseori cu sacrificii, uneori cu îmbuibare, umplem mesele cu bune, cu rele. La fel și trupurile, arterele sau inima noastră. Am fost învățați să știm ce e „cu dulce” și când se dă „dezlegare”. Biblia ne spune ce să mâncăm și ce să bem. Dar Necuratul ne îmbie mereu cu ceva oprit de Dumnezeu, ca pe Adam și Eva.

Majoritari în România, creștin-ortodocșii sunt totuși minoritari în lumea creștină. Cu sau fără concursul lor, „majoritarii” creștini ai lumii se gândesc de mai mult timp la o nouă organizare internațională. Pas cu pas, încă din secolul trecut, catolici, protestanți și ortodocși s-au prins cot la cot în hora unirii creștine. Iar în ultimii ani, apropierea dintre marile biserici ne-a făcut să trăim zile cu adevărat istorice. Ce ne rezervă viitorul, putem întrezări încă de pe acum.

Bunicii noștri au apucat războaie și foamete, iar părinții, alte vremuri grele. Noi, europeni scăpați din comunism, trăim o criză mereu actuală. Deși civilizația umană și-a atins vârful, a rămas tot corigentă la morală. Poate chiar generația noastră va apuca taina cea mare a unui pământ nou, cum spune Scriptura!